La Academia de Științe a fost comemorat decanul criticii naţionale de teatru, m.c. Leonid Cemortan

Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM a organizat, la 9 noiembrie curent, Conferinţa ştiinţifică Savantul şi omul de cultură – Leonid Cemortan,  prilejuită de împlinirea a 90 ani de la naştere.

În dimineața zilei, colegi de la institut, savanți, discipoli, rude s-au recules la mormântul omului de cultură din Cimitirul Central din Chişinău. Lucrările Conferinței au fost deschise de directorul Institutului Patrimoniului Cultural, dr.hab. Victor Ghilaș. În cuvântul său inaugural, directorul a remarcat că prin evenimentul respectiv este omagiat marele om de cultură, Leonid Cemortan, dar și activitatea marelui savant, considerat decanul științei teatrului din stânga Nistrului. Omagierea activității sale se realizează pe două segmente de bază, a precizat dl Ghilaș, ca personalitate culturală și ca personalitate științifică. „Îl considerăm decanul științei teatrului din Republica Moldova, întrucât este cel care a abordat monografic elemente esențiale, etapele de dezvoltare ale teatrului în acest spațiu”, a remarcat directorul Ghilaș, amintind că Leonid Cemortan și-a început activitatea în cultură în varii calități, director de Filarmonică, viceministru al Culturii, iar din anul 1976 s-a încadrat plenar în activitatea științifică la AȘM, o primă lucrare poate aflată sub timpuri, fiind „Prietenul nostru — teatrul” care a fost continuată și în anii următori. În total, savantul a elaborat patru monografii, peste 220 de studii științifice. Printre monografiile de bază, dr.hab. Ghilaș a evidențiat și lucrările „Actorul Eugen Ureche”, „Teatrul din Chișinău”, în perioada interbelică anul 1920-1935, „Valeriu Cupcea”, actor și regizor, unul din fruntașii mișcării teatrale naționale din a doua jumătatea a secolului trecut.
Autorii comunicărilor și-au elaborat discursurile științifice pe marginea aspectelor științifice ale lucrărilor savantului, precum și asupra activității sale didactice. Astfel, dr. hab., Victor Ghilaș a prezentat comunicarea științifică „Leonid Cemortan – dinamica vieţii unui savant”; dr. hab. Tudor Stăvilă, director Centru Studiul Artelor al IPC al AŞM — „Leonid Cemortan şi teatrologia naţională”; acad. Mihai Cimpoi — „Căutarea de sine a teatrului”; dr. hab. Ana-Maria Plămădeală — „Leonid Cemortan: destinul unui intelectual basarabean”; Larisa Turea, critic de teatru — „Cronicarul histrionic”; dr. Ana Ghilaș -„Teatrul lui Ion Druţă în demersul ştiinţific al lui L. Cemortan”; dr. Larisa Ungureanu, critic de teatru — „Leonid Cemortan – decan al criticii de teatru” etc. Despre viața și activitatea omului de știință și cultură au scris mai multe personalități, precum scriitorul Vladimir Beșleagă, Victoria Fedorenco, discipola savantului, Nicolae Pogolșa ș.a.
„Leonid Cemortan a fost un teatrolog, care a urmărit fenomenul teatral atât în republica noastră în perioada postbelică, cât și interbelică dându-ne o istorie a teatrului național de la început până în 1920 când s-a pus baza lui până în 1983 — două monografii solide – „Prietenul nostru — teatrul” și „Teatrul Național din Chișinău”, completate cu încă două monografii despre Valeriu Cupcea și Eugeniu Ureche”, a remarcat acad. Mihai Cimpoi. Criticul și istoricul literar, a subliniat o trăsătură a savantului mai rar întâlnită azi și anume, de a susține cultură. Fiind un aprig susținător al culturii noastre, Leonid Cemortan a avut o atitudine verticală chiar și în cele mai grele perioade pentru cultura noastră, exprimându-și opinia și atitudinea clar și răspicat.  În toate posturile pe care le-a avut, el a susținut valorile noastre, le-a promovat, cu riscul de a fi dat afară din funcție.
În cadrul evenimentului a fost prezentat volumul „M.c. Leonid Cemortan. Biobibliografie”, elaborat cu suportul a două instituții — Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” și Institutul Patrimoniul Cultural. Volumul a fost prezentat de dr.hab. Victor Ghilaș, care a specificat că Biobibliografia conține cariera vieții, evocări despre savantul, omul de cultură Leonid Cemortan, o selecție dintre cele mai reprezentative studii ale lui Leonid Cemortan, istoria teatrului, unde se referă la  personalitățile din lumea teatrului care au activat în perioada interbelică, o serie de articole care se referă la criticul sau scrise de către criticul Leonid Cemortan. Lucrarea conține și demersuri ale unor oameni de cultură, savanți, care într-un fel, între pozițiile timpului, vorbesc despre Leonid Cemortan — Ion Ciocanu, criticul literar, Pavel Pelin, teatrologul, prof. Mariana Starciuc de la Academia de Muzică ș.a., după care urmează biobibliografia propriu-zisă și un compartiment special ce reflectă viața în imagini a savantului.
De asemenea, evenimentul a inclus și inaugurarea unei Expoziții tematice de carte.
Doctor habilitat în studiul artelor (1994), profesor universitar (1995), membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1995), Leonid Cemortan este autorul unor consistente monografii de specialitate: Prietenul nostru teatrul (1983), Teatrul Naţional din Chişinău (1920-1935). Schiţă istorică (2000), Actorul Eugeniu Ureche (2005), Valeriu Cupcea, actor şi regizor (2008). Pe parcursul anilor, cercetătorul nostru a publicat peste 200 de studii şi articole ştiinţifice, unele dintre care au văzut lumina tiparului în diferite ediţii din Statele Unite ale Americii, Anglia, România, Rusia, Austria ş. a. Este considerat, pe bună dreptate, decanul criticii naţionale de teatru. Dl Leonid Cemortan are o contribuţie inestimabilă şi în construcţiainstituţională din domeniul culturii noastre. În calitate de director al Filarmonicii de Stat (1957-1960) şi vice ministru al Culturii (1960-1963), Dânsul a fost unul dintre iniţiatoriişi promotorii reformei colectivelor scenice de artă populară, muzicală şi coregrafică pe filiera tradiţiilor artistice naţionale – Orchestra „Fluieraş”, Ansamblul „Joc”, Capela corală „Doina”. Domnia Sa a participat nemijlocit la constituirea unor importante instituţii culturale: Teatrul „Vasile Alecsandri” din Bălţi (1957), Studioul „Moldova-film” (1957), Teatrul republican pentru copii şi tineret „Luceafărul” (1960), precum şi la inaugurarea Aleii Clasicilor (1958).
Eugenia Tofan ,
Centrul Media al AȘM