APARIȚII EDITOARIALE ALE IPC ÎN ANUL 2017: 14 MONOGRAFII

 2 MONOGRAFII EDITATE ÎN AFARA ȚĂRII

  ONICA, D. Peisajul cultural rural dintre Prut şi Nistru. Aspecte etnogeografice. Bucureşti: Editura Etnologică, 2017. 214 p.
În paginile lucrării este explicat conceptul de peisaj cultural rural, uzitând suportul legislativ internațional, disciplinele științifice și materialul empiric de teren. Este interpretată sintetizat dinamica elementelor de cultură materială și spirituală ce ființează în cadrul satului, ca fiind un model de locuire și un spațiu de tezaurizare a tuturor cunoștințelor prin care omul s-a adaptat la condițiile naturale locale și a modelat peisajul în baza unor tipare culturale. Sunt stabilite, analizate și caracterizate taxonomia peisajelor etnografice prezente în spațiul rural, sesizați factorii de evoluție și involuție a peisajului rural, și corespunzător oferit soluții privind dezvoltarea durabilă a comunității rurale.
  АНИСЮТКИН, Н.К.; КЕТРАРУ, Н.А.; КОВАЛЕНКО, С.И. Многослойная палеолитическая стоянка в гроте Старые Дуруиторы и место ее каменных индустрий в раннем и среднем палеолите Европы. Санкт-Петербург: Нестор-История. 2017. 196 р.
Monografia semnată de un colectiv de autori din Republica Moldova şi Federaţia Rusă are drept subiect materialele provenite din grota Duruitoarea Veche în urma cercetărilor arheologice efectuate în anii ʼ50-ʼ70 ai secolului trecut. Situl arheologic este unul de referinţă pentru spaţiul carpato-nistrean. În cele opt capitole sunt reflectate istoricul cercetărilor, mediul natural în pleistocen din bazinul mijlociu al Prutului, stratigrafia atestată în grotă, flora şi fauna. Un loc aparte îl ocupă analiza minuţioasă a materialului litic şi de os atribuit paleoliticului inferior, mijlociu şi superior. Prin opinii argumentate este stabilită poziţia cultural-cronologică a nivelelor de locuire atestate în grota vizată.

 

12 MONOGRAFII EDITATE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

  CONDRATICOVA, L. Arta metalelor din Basarabia (secolul al XIX-lea – prima jumătate a secolului al XX-lea). Red. șt. P. COCÂRLĂ. Ch.: f.e. (Tipogr.: Grafema Libris), 2017. 384 p.
Monografia Arta metalelor din Basarabia (secolul al XIX-lea – prima jumătate a secolului al XX-lea) a fost realizată la Institutul Patrimoniului Cultural al AȘM și este publicată în cadrul concursului „Editarea monografiilor științifice (lucrări de valoare) pentru anul 2016”. Volumul reprezintă o apariție editorială necesară atât mediului academic, cercetătorilor din domeniul istoriei, studiul artelor și culturologiei, cat și muzeografilor, fețelor bisericești, artiștilor plastici. Lucrarea este structurată în cinci capitole cu numeroase subcapitole, fapt ce a permis autorului să cuprindă un spectru variat de probleme legate de evoluția orfevrăriei și feroneriei din Basarabia în limitele cronologice stabilite. Lucrarea este realizată în baza unui suport arhivistic bogat și variat. Au fost examinate piese din metal aflate în custodia muzeelor din Republica Moldova (Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Muzeul Național de Artă al Moldovei, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală), România, Ucraina, materialele fiind completate de rezultatele documentărilor pe teren
  DUMINICA, Ivan. Coloniile bulgarilor în Basarabia (1774–1856). Red. şt. I. GUMENÂI, N. CERVENCOV. Ch: Tipografia „Lexon-Prim”, 2017. 384 p.
Lucrarea este editată în baza documentelor de arhiva care abordează subiectul emigrării, stabilirii şi dezvoltării bulgarilor în Basarabia la sfârşitul secolului al XVIII – începutul secolului al XIX. Autorul a indentificat regiunele şi localităţile din Bulgaria, de unde au emigrat bulgarii în Basarabia. Istoricii vor primi explicaţii cu caracter novator în baza unor surse documentare noi cu privirea la intemeierea unor colonii bulgare. Aspectele social-economice sunt cercetate dintr unghi de vedere nou, fiind scos în vedere rolul coloniştilor bulgari în dezvoltarea economiei Basarabiei de Sud. Autorul a abordat şi subiectul stării spirituale şi educaţionale în coloniile emigranţilor transdanubieni din Bugeac.
  GHILAȘ, A. Discursul teatral – între text și contexte. Ch.: Lexon Prim, 2017. 192 p.
Lucrarea abordează problema relației text dramaturgic – context cultural, social — discurs teatral, în consonanță cu ideile semioticii ca metaștiință a comunicării.În acest sens, este analizată structura textului dramaturgic al lui I. Druță la nivelul didascaliei, al relației teatralitate – literaritate, al intertextualității. La analiza și interpretarea discursului teatral ca rețea complexă a diferitor tipuri de semne sunt reliefate anumite elemente ale unei asemenea comunicări (regie, arta actorului, scenografie), în baza dramaturgiei lui D. Matcovschi și a individualității creatoare Mihai Volontir.
  GRĂDINARU, N. Cunoştinţe şi practice de medicină populară în Basarabia. Aspecte istorico-etnografice. Red. șt. O. LUCHIANEȚ. Ch.: Notograf Prim, 2017. 212 p.
Lucrarea vizează realizarea unei cercetări complexe a fenomenologiei medicinii populare care să cuprindă omul bolnav, boala, dar şi reprezentările societăţii despre sănătate şi boală; lecuitorul tradiţional şi practicile sale destul de variate, statutul celor implicaţi în acest univers, imaginile, simbolurile, credinţele şi superstiţiile care erau parte a viziunii tradiţionale asupra lumii. Obiectivele cercetării consistă în definirea conceptului de medicină populară şi derivatelor acesteia, determinarea unor puncte teoretice şi istoriografice de reper în tratarea problemei; relevarea practicilor medicinale, structurii şi aspectului lor sincretic care valorizează semnificaţiile simbolice ale locului, timpului, ustensilelor şi condiţiilor de desfăşurare a riturilor; identificarea particularităţilor specifice medicinii populare basarabene în perioada cronologică propusă şi premisele definirii lor; investigarea căilor de transmitere şi păstrare a cunoştinţelor de medicină populară; precizarea statutului şi rolului terapeutului popular în comunitatea tradiţională; identificarea coordonatelor medicale şi culturale legate de experienţa de boală şi ilustrarea reprezentărilor pe care comunitatea le construia despre omul sănătos; determinarea importanţei cercetării medicinii populare pentru relevarea aspectelor definitorii ale mentalităţii tradiţionale.
  MOISEI, L. Ornamentul – fenomen artistico-estetic (viziuni ontologice şi estetice asupra ornamentelor ţesăturii tradiţionale). Ch.: Pontos, 2017. 200 p.
Monografia Ornamentul – fenomen artistico-estetic este o lucrare de sinteză asupra ornamentului ca element al identităţii culturale. Monografia analizează ţesăturile tradiţionale de interior din Republica Moldova, care prin decorul caracteristic reprezintă aspecte identitare ale patrimoniului cultural. Lucrarea abordează aspecte precum evoluţia ornamenticii, funcţiile artei ornamentale, caracteristicile estetice tradiţionale şi moderne ale ţesăturilor, precum şi descifrarea semiotică a celor mai reprezentative motive decorative. Aceste aspecte sunt abordate prin prisma istoriografiei şi completate sau confirmate prin informaţia etnografică de teren. Lucrarea are caracter interdisciplinar, subiectul abordat fiind elucidat prin mai multe paliere ştiinţifice (istorie, antropologie, artă, filosofie, mitologie ş.a.).
  OLĂRESCU, D. Hermeneutica filmului despre artă. Ch: Epigraf, 2017. 350 p.
Autorul şi-a orientat cercetările sale spre un gen de artă cinematografică important, dar mai puţin studiat – filmul documentar despre artă, cu menirea de a propaga frumosul şi umanul. Prin analiza unor argumente concludente din cinematografia autohtonă şi cea europeană se elucidează personalităţile importante precum şi etapele de bază ale evoluţiei genului respectiv. În studiu se abordează diverse aspecte (unele cu statut de pionierat) comune filmului autohton şi celui european, precum hermeneutica filmului despre artă, valorificarea artelor prin film, re-interpretarea estetică a interpretării realităţii, intertextualitatea şi alte probleme. Toate acestea plasează filmul moldovenesc dedicat artelor în contextul evoluţiei artei cinematografice europene.
  PLĂMĂDEALĂ, A.-M. Emil Loteanu: Splendoarea şi prăbuşirea visului romantic. Ch.: Epigraf, 2017. 220 p.,
Monografia Emil Loteanu “Splendoarea şi prăbuşirea visului romantic” axată pe dialogul interior dintre analiza filmologică şi psihanaliza biografiei artistului ,a scos în evidență substanța mitică a discursului neoromantic a cineastului ,semnalând fenomenul cristalizării miturilor personale. Polifonismul excepţional al operei maestrului a fost relevat prin intermediul alter şi super egourilor (natura, eroul liric ,muzica, poezia), iar etapa migrării la Moscova conştientizată în contextul dramatic al părăsirii patriei regăsite şi imanenţii transformării refugiului în exil. S-a elucidat aportul semnificativ al lui Emil Loteanu atât la îmbogăţirea neo-romantismului est-european şi universal cât şi la valorificarea miturilor arhepurilor, virtuţilor neamului.
  PROCOP, N. Batik-ul din Moldova. Ch.: Balacron, 2017. 134 p.
Monografia Batik-ul din Moldova, elaborată în cadrul Centrului Studiul Artelor al Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, prezintă, fără nicio îndoială, o contribuţie ştiinţifică esenţială la elucidarea istoriei artelor decorative contemporane din Republica Moldova. Batik-ul ca gen de artă nu a mai constituit anterior un subiect de studiu al specialiştilor, cercetătorii manifestând interes în special pentru tapiserie, ceramică etc. Lucrarea vine să împlinească un gol considerabil în istoria artelor naţionale şi să readucă în circuit tehnici, opere, nume de artişti care au creat în acest domeniu cu totul aparte.
  КВИЛИНКОВА, Е. Хаджылык у гагаузов как религиозный и этнокультурный феномен: от прошлого к настоящему. Red. resp. Z. Anayban. Ch.: Tipografia Centrală, 2017. 424 p.
În cadrul monografiei este studiat fenomenul religios şi etnocultural al găgăuzilor hadjalîc – pelerinajul la Ierusalim pentru închinare la Mormântul Domnului. În urma realizării cercetărilor, autorul a relevat cele mai caracteristice trăsături ale acestui fenomen specific găgăuzilor, care conţine atât elemente congruente cât şi aspecte distincte vizavi de hadjalîcul popoarelor ortodoxe balcanice şi de hadjul musulmanilor. Analiza formei şi conţinutului tradiţiei hadjalîc, efectuată în această monografie, a permis să se ajungă la concluzia că practicarea acestuia se încadrează în contextul comun al specificului balcanic cu practicile populare de mărturisire în masă a credinţei de către popoarele creştine din zonă. În cadrul lucrării autorul conchide că tradiţia pelerinajului, răspândită pe larg printre găgăuzi, demonstrează spiritualitatea poporului găgăuz şi de asemenea subliniază importanţa credinţei ortodoxe, drept o componentă de bază a identităţii etnice. Hadjalâcul, fiind un fenomen religios şi etnocultural unic, reprezintă o parte indispensabilă a patrimoniului imaterial găgăuz, îndeplineşte funcţia de reînnoire spirituală şi dezvoltare culturală a poporului găgăuz.
  КОВАЛОВ, А. Календарная обрядность болгар Республики Молдова. Red. şt. V. STEPANOV. Ch.: Reclama. S. n., 2017. 260 р. ISBN 978-9975-58-129-5.
În monografie, pe baza materialului cules de autor (pe teren şi din surse publicate, documentare) într-o serie de localităţi din RM, cu populaţie preponderent de etnie bulgară, precum şi în câteva aşezări de pe teritoriul Republicii Bulgaria, de unde îşi trag obârşia bulgarii localităţilor respective din RM, a fost examinat, descris şi prezentat întreg ciclul anual de sărbători, obiceiuri şi datini calendaristice ale bulgarilor din RM. Au fost, de asemenea, dezvăluite semantica obiceiurilor şi a folclorului ce ţine de aceste tradiţii, cât şi specificul terminologiei corespunzătoare; s-a efectuat confruntarea rezultatelor obţinute atât cu cele din sistemul de obiceiuri ce dăinuiesc pe tot cuprinsul Bulgariei, precum şi cu cele regionale; în fine, au fost evidenţiate interacţiunile obiceiurilor şi datinilor comunităţii bulgare locale cu cele ale etniilor conlocuitoare din sudul Moldovei.
  КУШНИР, Ж. Феномен гуманизации мифа в интеллектуальной прозе XX века. Cons. şt. E. Prus. Ch.: Pontos, 2017. 352 p. ISBN 978-9975-51-821-5.
În cadrul monografiei „Феномен гуманизации мифа в интеллектуальной прозе XX века”, este oferită în premieră definirea ştiinţifică a fenomenului literar umanizarea mitului, caracterizat prin completitudine, coerenţă internă, dezvăluirea naturii iluzorii a contradicţiilor etc. Pentru prima dată este elaborat un procedeu uniform de verificare a fenomenului umanizării mitului în proza intelectuală a secolului al XX-lea. Totodată, în cadrul monografiei este identificată un tip şi o subspecie aparte a mitologemelor de bază a prozei intelectuale.
  ЛАРИНА, O.; ДЕРГАЧЕВ, В. Памятники культуры линейно-ленточной керамики Республики Молдова (свод источников). / Monumente ale culturii band-liniare din Republica Moldova (catalog). Ch.: Tipografia Centrală. 2017. 354 p.
Lucrarea pentru prima dată însumează baza sursologică privind cercetările culturii band-liniare din Republica Moldova pe parcursul a peste 60 de ani. Repertoriul include caracteristicile principale ale culturii menționate, precum și toate date referitoare la cele 73 de situri cunoscute actualmente cu descifrarea pozițiilor topografice, istoricului cercetărilor, descrierea complexurilor și categoriilor de materiale depistate, surselor de arhivă și bibliografice. Volumul este însoțit de 99 planșe cu ilustrația celor mai reprezentative materale. Monografia vine în completarea Registrului Patrimoniului artheologic Național, referitor la epoca neolitică.